Pierre de Coubertin
Netbridge, Pierre de Coubertin 3-5
Dupa mai bine de 1 500 de ani de intrerupere, in 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice. Artizanul reconstruirii acestui fenomen sportiv, cu o filozofie si o cultura proprie, este Pierre de Coubertin.
A doua jumatate a secolului XIX este marcata de miscari sportive, ce vor da startul „relatiilor sportive internationale”, prin aceste relatii se reinvie vechea conceptie a Olimpismului Modern (neoolimpismul), parintele acestei idei indraznete fiind baronul francez Pierre de Coubertin (1863 – 1937). Au existat preocupari pentru reinvierea olimpismului antic si inaintea lui Coubertin, ele concretizandu-se in asa numitele ,,Jocuri preolimpice”, retinem doua; una apartine unui grec ce s-a stabilit in Romania – Evanghelie Zappa, iar alta unui englez William Penny Brooks.In cadrul unei conferinte sustinute de Coubertin la 25 noiembrie 1892 la Sorbona, a fost relansata ideea reinvierii Jocurilor Olimpice, Format prin intermediul textelor antice grecesti si latine, in timpul studiilor sale umaniste, cercetand de-a lungul intregii vieti opera lui Seneca si miturile Greciei antice, cu constiinta usoara si spiritul liber, Coubertin va urmari toata viata cruciada sa neclintita fara a fi ademenit de ambitie si renume. Accepta cu entuziasm, pentru miscarea olimpica, deviza parintelui DIDON ,, CITIUS, ALTIUS , FORTIUS “[povestea intreaga]
Pentru proiecte speciale legate de Sport in vederea Jocurilor Olimpice , contactati-ne !
Despre primele jocuri olimpice
Ca un omagiu adus Eladei antice, primele JO s-au celebrat chiar la Atena, pe stadionul panatenaic, construit in forma de ,,U”, si in conditii asemanatoare cu cele din antichitatea greaca. In spiritul aceleeasi traditii, femeile nu au luat parte la aceste prime intreceri olimpice.
Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si, bineinteles, Grecia sunt natiunile care au participat la aceasta prima editie a JO.
In conditiile existente la sfarsitul secolului al XIX-lea cand, cu putine exceptii, nu se punea problema unei pregatiri specializate si de durata, participarea sportivilor s-a datorat mai ales dorintei de afirmare a unor oameni bine dotati din punct de vedere fizic, o parte din ei studenti straini sositi in vacanta pe meleagurile grecesti, altii aflati intamplator, la acea data, la Atena. Existau desigur si sportivi antrenati, obisnuiti cu concursurile internationale dar, pentru multi dintre acestia, Jocurile Olimpice nu prezentau inca nici un interes.
In legatura cu structura unor probe, modelul de desfasurare si, indeosebi, performantele realizate, nu ne putem servi de imaginea pe care o avem azi despre caracteristicile JO. Lui Thomas Burke, de pilda, la 100 m, i s-a permis sa ia startul de jos - lucru cu totul iesit din comun pe vremea aceea - numai dupa o aprinsa consfatuire a arbitrilor (care nu intelegeau despre ce este vorba), unii crezand chiar ca atletul se roaga si cere ajutorul vreunei divinitati !
Cu prilejul acestor JO, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism si scrima, germanii la gimnastica si ungurii la inot. Concurentii greci, care intreceau ca numar sportivii tuturor celorlalte tari, s-au situat pe primul loc la tir, inot si maraton. Aici, primul a sosit Spiridon Louis din Arcadia, ,,un cioban in fustanela populara, departe de practicile antrenamentului stiintific”, dupa cum l-a descris Coubertin in memoriile sale.
In aceasta perioada, am putea spune de ,,juniorat” a JO, laurii olimpici se cucereau mai mult datorita calitatilor native, decat in urma unui antrenament propriu-zis. ( sursa : Sport365)
Fara comentarii la “Pierre de Coubertin”
Fara comentarii. Trimite comentariul tau!
Scrie un comentariu